Delegaţii experţi contabili şi contabili autorizaţi din România reuniţi în cel de-al Vlll-lea Congres din perioada postdecembristă şi al XVII-lea din îndelungata existenţă, de 87 de ani, a profesiei contabile din România, ale cărui lucrări s-au desfăşurat la Bucureşti, în zilele de 1 – 2 septembrie 2008 şi având ca temă centrală a dezbaterilor „Profesia contabilă între reglementare şi interesul public", adoptă următoarea,

DECLARAŢIE:

Timp de 2 zile am vorbit de profesia contabilă şi de exigenţele actuale în contextul ţării noastre şi în context internaţional, de o profesie liberală care doreşte să rămână liberală pentru a susţine mai bine principiul transparenţei şi a combate cu succes flagelul economiilor noastre, reprezentat de activităţile financiare ilicite de spălarea banilor murdari, de importanţa pe care o are valorificarea capitalului intelectual într-o ţară care are atâta nevoie de el.

Mai pe scurt spus, ca profesionişti, este necesar să acceptăm trecerea, de la o activitate contabilă artizanală, la o activitate de consultanţă care cuprinde mai multe specialităţi.
Formarea este cheia de boltă care ne va aduce reuşita în schimbare şi ne va permite să ne plasăm la nivelul confraţilor noştri europeni.

Situaţia auditului şi consultantei fiscale în România a fost clar evocată, lată cum, atinse de o baghetă magică, două activităţi aflate iniţial sub tutela profesiei liberale în cadrul CECCAR, au fost recreate şi sustrase pentru a deveni activităţi sub tutela statului şi a funcţionarilor publici, cu structuri de conducere care nu sunt constituite şi numite de profesionişti şi care nu mai în faţa acestor realităţi care au stopat literalmente dezvoltarea celor două activităţi sub toate formele ei, cu consecinţe nefaste asupra transparenţei, devine urgentă găsirea unor soluţii satisfăcătoare, pentru toţi profesioniştii, ce s-ar putea inspira din modelele viabile, existente în Uniunea Europeană.

Atâta timp cât sectorul public va dori să-şi impună legea în sectorul privat, prin chiar încălcarea normelor de prudenţă, economia noastră nu va cunoaşte înflorirea pe care e în drept să o pretindă sau o va cunoaşte cu costuri incalculabile.
Avem o piaţă financiară; să-i dăm mijloacele de a se dezvolta. Pentru aceasta, piatra de temelie o constituie calitatea şi importanţa informaţiilor furnizate în ceea ce priveşte întreprinderile cotate. Aceste informaţii trebuie grupate, plasate într-o ordine predeterminată, care să uşureze înţelegerea şi interpretarea. Este munca realizată de expertul contabil în cadrul misiunilor sale.

S-a discutat, de asemenea, despre fiscalitate, chiar dacă în ţara noastră aceasta nu urmează nici o idee clar stabilită. Se impozitează, deoarece statul are nevoie de bani, fără să mai intereseze consecinţele nefaste care se produc, traduse prin decapitalizarea întreprinderilor şi pauperizarea generalizată. Or, este cazul ca Statul să priceapă că şi fiscalitatea este un mijloc de a influenţa economia, pe baza unor obiective clare. Fiscalitatea trebuie să devină un instrument social prin care ponderea responsabilităţilor să fie împărţită în mod proporţional şi echitabil la toţi cetăţenii.

Printre activităţile realizate de expertul contabil figurează şi consultanţa în domeniul fiscal pe care o oferă clienţilor. Sfatul acestuia însă are ca scop principal apărarea intereselor clientului şi nu are nimic a face cu spusele funcţionarului de la ghişeu, care evident apără doar interesele instituţiei pe care o reprezintă. Aceasta doar pentru a confirma că pe piaţa consultanţei fiscale, este loc pentru toţi.

Un alt şantier care revine profesiei este munca de informare şi formare a publicului, conducătorilor de întreprinderi, privind importanţa regulilor de transparenţă, a modului de a vedea activitatea desfăşurată de expertul contabil sau de contabil din cadrul întreprinderii. Este datoria profesioniştilor să contribuie la schimbările care se impun, prin profesionalismul lor şi prin calitatea cu care vor şti să răspundă aşteptărilor publicului şi clienţilor. Să nu uităm nici o clipă că, pentru public, reprezentăm factori de credibilitate şi securitate. De noi depinde să ne reorientăm, păstrându-ne în acelaşi timp independenţa şi capacitatea de securizare a datelor.
In acest scop, va trebui să generalizăm integrarea în cabinete a regulilor impuse de calitate, ca formă de disciplină a lucrului bine făcut, cât şi normele de etică, stabilite de IFAC.

Există în România o voinţă clar exprimată de a implementa ex abrupto normele IASB; raportat la evoluţia pieţelor financiare pe plan internaţional, este evident că este o necesitate vorbirea aceluiaşi limbaj, cât şi posibilitatea de a avea aceeaşi imagine, oriunde ne-am afla în lume.
Valul pe care l-a produs mondializarea va atinge din ce în ce mai mult şi România, iar profesia noastră va trebui să fie în măsură să o întâmpine fără a fi depăşită şi fără a oferi vreo breşă. Cu acest preţ, economia românească va putea beneficia de oportunităţile aduse de val, iar profesia, de o dezvoltare şi diversificare a activităţii la nivelul practicilor şi tehnicilor, ceea ce ne va obliga pe toţi să fim mai competenţi.

Având în vedere toate acestea, cât şi alte-constatări care au fost exprimate în cadrul şi în afara atelierelor şi sălilor de conferinţe, declarăm în continuare, aşa cum obişnuim să o facem cu ocazia congreselor noastre, că vom întreprinde şi susţine o seamă de acţiuni care vor avea ca obiectiv promovarea, dezvoltarea şi consolidarea profesiei contabile liberale.
Apreciind că profesia contabilă este condiţionată de nevoile pieţii, de etapa de dezvoltare a societăţii, de alinierea la standardele contabile internaţionale, de tendinţa   de a dezvolta   servicii cât mai diversificate   şi complementare de armonizarea si coordonarea coerenta a sistemului normelor   de drept şi a celui legislativ, participanţii la Congres consideră necesară înfăptuirea următoarelor deziderate:

1. Profesia contabilă se constituie într-un tot unitar   format din zeci de activităţi   (servicii   profesionale);   întreprinderile  în   calitatea   lor  de beneficiari   trebuie să aleagă liber serviciile de care au nevoie   şi furnizorii  doriţi.   Reglementarea  de  o   manieră     monopolistă     şi exclusivistă,   de către  Guvern,  a  uneia  sau  alteia  din  activităţile componente ale profesiei contabile, s-a dovedit a fi dăunătoare pieţei, prejudiciază atât profesioniştii contabili cât şi întreprinderile şi chiar bugetul statului, de dragul rotunjirii veniturilor unor grupuri interesate.
Cerem Guvernului să ia măsuri de abrogare a reglementărilor sale din domeniul auditului şi consultanţei fiscale sau de modificare a acestora pentru a înlătura atât consecinţele negative menţionate cât şi discriminarea specialiştilor români în domeniu.
2. Solicităm adoptarea unor norme legislative adecvate, care să interzică prestarea  serviciilor  contabile  pe  piaţa   liberă  de  către  persoane neautorizate.
3. Este necesară promovarea consecventă   a dreptului de exercitare   a profesiei de expert contabil şi de contabil autorizat, pe baza abilitării legale şi prin crearea unor posibilităţi reale care să asigure o liberă şi normală dezvoltare în sfera specifică de activitate, în conformitate cu standardele   internaţionale   în   acest   domeniu,   printr-o   colaborare concertată a tuturor factorilor de răspundere.
4. Experţii contabili şi contabilii autorizaţi vor întreprinde acţiuni pentru extinderea elaborării şi aplicării principiilor etice în toate segmentele componente ale profesiei contabile şi în toate domeniile de activitate ale   profesioniştilor   contabili   pe   baza   Codului   etic   naţional   al profesioniştilor contabili.
5. Cerem Parlamentului României ca la analiza, dezbaterea şi aprobarea Ordonanţei privind transpunerea noi Directive a 8- a să reglementeze aspectele legate de supravegherea publică în spiritul  prevederilor acestei Directive.
6. CECCAR va depune în continuare eforturi susţinute pentru aplicarea standardelor internaţionale în domeniul contabilităţii şi auditului (IFRS,IPSAS şi ISA) şi va sprijini toate acţiunile menite să contribuie la realizarea misiunii şi strategiei IFAC şi FEE în domeniul profesiei contabile.
7. Experţii contabili trebuie să sprijine dezvoltarea întreprinderilor  mici şi mijlocii, să ajute la ridicarea calităţii informaţiilor financiar-contabile şi a declaraţiilor fiscale.
8. Extinderea continuă a colaborării cu organele de control şi judiciare, pentru ca expertul să-şi sporească aportul în folosul societăţii, pe linia combaterii fraudelor, a crimei organizate şi a evaziunii, dar şi pentru apărarea intereselor societăţilor comerciale, a contribuabililor în faţa oricăror abuzuri, indiferent de natura provenienţei lor.
9. Promovarea unei profesii puternice şi unitare, îmbunătăţirea mijloacelor de   comunicare,    orientarea   învăţământului    economic   mediu   şi universitar   pe   coordonate   moderne,   în   vederea   pregătirii      şi perfecţionării specialiştilor contabili, cu deosebire a experţilor contabili a căror profesie trebuie să devină recunoscută social.
10. Cerem IFAC şi FEE să reia şi să dezvolte cercetările pentru unele aspecte de natură conceptuală cum ar fi „interesul public" şi rolul guvernelor în ce priveşte protejarea acestuia „profesia contabilă" şi activităţile componente, etc.
11. Experţii   contabili   români,   parteneri   siguri   ai   confraţilor   lor europeni, parte din marea familie europeană a profesiei contabile, solicită organelor de conducere ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din  România să acţioneze în continuare,  în organismele europene şi internaţionale ale experţilor contabili pentru colaborare    şi cooperare în plan bilateral şi multilateral, în scopul realizării   şi dezvoltării programelor profesionale la nivel naţional şi internaţional.
Extinderea relaţiilor cu organizaţiile profesionale similare din alte ţări să fie un principiu călăuzitor al Corpului, în vederea ridicării continue a nivelului profesiei contabile şi situarea ei la locul care i se cuvine în societatea românească.